Poftiti la reduceri!

SOLDES!!! Acesta este cuvantul de ordine in luna ianuarie, cand magazinele din Occident au reduceri de preturi. Nici Belgia nu face exceptie asa ca m-am pomenit si eu prinsa in latul vanzatorilor de iluzii. Odata ajunsa la destinatie ( magazinele de pe Rue Neuve bien sur ) am inceput slalomul printre clienti, angajati, raioane, rafturi, umerase, landouri, cutii, tarabe, artisti ambulanti, s.m.d. Un balamuc in toata regula din care m-am ales cu rabdarea pusa la incercare, cu dureri de cap ( de la muzica din difuzoare si plansetele copiilor traumatizati de asteptare ) si desigur, cu mai putini bani in buzunar. N-am cumparat ce planuisem, in schimb m-am ales cu niscaiva chilipiruri, de care nu aveam neaparata nevoie dar pe care le-am achizitionat pentru ca erau ieftine.

Cam asta e filosofia reducerilor. Comerciantii ofera ce nu se vinde in cursul anului sau marfa ramasa iar consumatorii cumpara ce li se vara sub nas, indiferent daca au sau nu nevoie de respectivele produse. Se creeaza astfel impresia ca toata lumea e multumita cand, de fapt doar comerciantii castiga. Conform statisticilor, multe produse achizitionate in sezonul de reduceri nu vor fi folosite niciodata. Atunci de ce le cumparam?

Un raspuns deloc simplist ne aduce fata in fata cu dependenta de cumparaturi care in limbaj de specialitate se numeste oniomanie ( din gr. one- cumparatura si manie – nebunie ) Este una din bolile emblematice ale modernitatii, explica profesorul Maurizio Brasini, psihoterapeut la Universitatea din Aquila. Acesta sustine ca impulsul de a achizitiona bunuri nu e cauza problemei ci o consecinta a unei probleme personale. Este ca si cum cei bolnavi ar putea experimenta nevoia de a construi o individualitate prin obiecte, pe care le considera o expresie a lucrurilor pozitive si a succesului. In plus, cand traiesti intr-o societate axata pe consum care pune accent pe materialism si detinerea a cat mai multe bunuri, dependenta se poate adanci. Persoanele cu un respect de sine scazut sunt si mai vulnerabile.

Desi pana recent boala cumparaturilor obsesive era atribuita exclusiv femeilor, statistici recente au aratat ca atat femeile cat si barbatii sunt atinsi de aceasta maladie. Conform unui studiu de ultima ora, dintr-un esantion de 2.513 adulti americani, reprezentativ la nivel national, 6% dintre femei si 5,5% dintre barbati sufereau de dependenta de shopping. Lorrin Koran, profesor emerit de psihiatrie si de stiinte comportamentale la Universitatea Stanford considera cumparaturile obsesive o adevarata boala psihica ce determina pierderea prietenilor, izolarea de familie si acumularea de datorii. Foarte multi americani dependenti de cumparaturi au sfarsit prin divort sau chiar sinucidere. Studiile demonstreaza ca in general cei atinsi de oniomanie sunt tineri si cu venituri relativ mici.

Semnele care indica prezenta dependentei de cumparaturi includ incapacitatea de a te opri sa cheltuiesti, tendinta de a ascunde de familie nivelul cumparaturilor si de a minti in legatura cu shopping-ul. Daca te afli in aceasta situatie sau cunosti pe cineva care sufera de aceasta afectiune, expertii de la US News au cateva sfaturi:

• Nu judeca. Oamenilor nu le place sa le spui ca au pierdut controlul si pot fi jenati de nivelul datoriilor pe care le au spune Jon Grant, profesor asociat de psihiatrie la University of Minnesota.

• Ofera ajutor. Grant sustine ca un membru al familiei dornic sa preia problemele financiare ale unei persoane care se lupta cu dependenta de cumparaturi ar putea fi o solutie viabila de insanatosire.

• Cumparaturile de sarbatori trebuie discutate in avans. In loc sa cheltuiasca bani buni pe cadouri costisitoare, familia si prietenii se pot pune de acord in avans sa faca schimb de servicii sau favoruri (un pic de curatenie, o reparatie mica etc). Dupa Anul Nou cand oamenii realizeaza cat de mult au cheltuit, este un fel de mahmureala. Anul acesta putem sa ne hotaram din timp sa avem sarbatori diferite sustine Terrence Shulman, fondator al Shulman Center for Compulsive Theft and Spending.

• Ia in considerare terapia. Grant sustine ca terapia cognitiva comportamentala care-i incurajeaza pe oameni sa-si inteleaga actiunile si consecintele lor pe termen lung este de mare ajutor. Tratamentul poate dura intre 6 luni si 1 an. April Benson, psiholog din Manhattan si autoarea volumului „I Shop Therefore I Am: Compulsive Buying and the Search for Self”, a vazut în sedintele de consiliere cat de distructiva este oniomania. O pacienta de-a mea a fost concediata pentru ca la serviciu statea pe internet toata ziua si facea cumparaturi. Alti oameni ajung sa-si neglijeze copiii, multe dintre casnicii se destrama…

• Descopera oameni si activitati noi. Prieteni noi si o viata activa ajuta atunci cand vrei sa te rupi de orice dependenta, inclusiv cea de cumparaturi.

P.S. Pe tema dependentei de cumparaturi, autoarea Sophie Kinsella (pseudonimul lui Madeleine Wickham) a scris nu mai putin de 6 volume cunoscute sub numele de „The Shopaholic Series”. În 2009 a aparut si filmul „Ma dau în vânt dupa cumparaturi” (Confessions of a Shopaholic), ecranizarea primului roman al seriei. Recomand si filmul „Deavolul se imbraca de la Prada” ( The Devil Wears Prada ) in regia lui David Frankel.