Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘facebook’

Pentru ca am facut eu insami destule greseli, pentru ca am vazut o multime de gafe impardonabile pe aici, deoarece imi displace sa primesc cereri de prietenie de la persoane fara chip sau de la masinute, pisoiasi, floricute si mascute, pentru ca m-am (mai) prins intre timp cum sta treaba cu facebook, am decis sa insir aici cateva reguli practice si de bun simt, intru folosul celor care vor binevoi sa le bage in seama…

  1. Prezinta-te lumii cu numele tau adevarat sau cu un pseudonim care are elemente comune numelui tau. In caz contrar, poti fi banuit de rele intentii (furt de identitate, cont fals etc), snobism sau infantilism. Adauga cateva elemente de identitate, pentru a putea fi reperat cu usurinta de prietenii/cunostintele vechi, care ti-au pierdut urma la un moment dat…
  2. Daca tot ai decis sa faci parte dintr-o retea sociala, arata-te lumii macar in poza de profil. Spatiul vid, fotografia de grup, masinute, pisicute, pantofiori, floricele, lumanarele si-alte cele, n-au ce cauta in acel loc, destinat strict identitatii vizuale a unui user. Inca ceva: in poza de profil ar trebui sa apari orientat (corp si privire) spre interiorul paginii, spre dreapta in cazul fb, nu spre marginile ei. Este o regula de estetica a imaginii dar si un semn de respect pentru prietenii tai, pe care ii privesti in fata, nu cu ochiul soacrei.
  3. Nu schimba prea des fotografiile de profil si nu partaja tot timpul poze cu tine in diferite ipostaze, unele de-a dreptul nude, banale si hilare. Asta poate sa creeze un efect invers decat cel scontat, adica, in loc de admiratie, ai putea obtine dizgratie.
  4. Nu este de bon ton sa ai cont comun cu sotul, prietena sau iubitul pe retelele sociale. Imagineaza-ti ce s-ar intampla in cazul in care te desparti de iubit/sot iar acesta, avand acces la contul comun de Fb, iti face imaginea praf a doua zi, ca sa se razbune!? Nu vorbesc din filme ci din cele vazute pe aici.
  5. Ai grija la fluctuatiile status-ului marital. Am vazut destule persoane nerabdatoare sa intre intr-o relatie astazi, doar ca sa iasa din ea maine. Asteapta sa se limpezeasca lucrurile si apoi comunica schimbarea de status, cu discretie si responsabilitate, eventual originalitate.
  6. Nu cere prietenia persoanelor pe care nu le cunosti in mediul real. Nu este politicos si poate fi interpretabil, in functie de interesele/prejudecatile/cultura fiecaruia. Pentru cazurile in care doresti sa urmaresti o personalitate publica, un grup sau un site care se  afla in sfera ta de interes, poti face asta printr-un simplu like la paginile respective.
  7. Nu-ti expune prea mult copiii aici. Sunt multe motive pentru care n-ar trebui sa o faci deloc dar eu m-as opri doar la unul: s-ar putea ca lor sa nu le placa asta cand vor creste.
  8. Nu-ti da singur like. E ca si cum ai striga in gura mare ca iti place de tine, in timp ce altii pot avea dubii serioase in aceasta privinta.
  9. Nu eticheta pe nimeni in pozele de grup, inainte de a cere permisiunea pentru acest lucru.
  10. Nu trimite felicitari, inimioare, link-uri prietenilor tai, fara sa ceri permisiunea acestora in avans. De fapt mesajele de acest tip ar trebui trimise in privat si doar daca esti sigur ca gestul tau va fi apreciat de respectivii destinatari.
  11. Nu scrie mesaje private in postari publice. Sunt penibile unele comentarii de genul: ce faci Marine, ti-ai luat pastilele azi sau vezi ca mane trec pe la tine, sa stai acasa pe la 5. Iti las numarul de telefon acilea, ma suni tu cand ai timp
  12. Nu fii prea curios cand primesti link-uri dubioase, inclusiv de la persoane de incredere. S-ar putea sa te pricopsesti cu niste virusi frumusei pe care sa-i trimiti la randul tau mai departe si n-o sa fie deloc confortabil. Stiu asta din proprie experienta.
  13. Abtine-te sa faci comentarii rautacioase la postarile altora. Fii politicos, amabil si tolerant cu ceilalti, chiar daca esti provocat. Initial, Fb a fost creat pentru apreciere (de aceea nu avem un buton pentru dislike) si pentru schimb de idei, opinii, resurse. Daca alegi sa-ti versi veninul aici, spui multe despre tine, nu despre altii. Facebook este despre noi, nu despre ceilalti!
  14. Nu scoate rufele in public, vorbind despre tine vrute si nevrute. Vulnerabilitatea este buna pana la un punct, dar nu este locul ei cel mai potrivit aici.
  15. Straduieste-te sa te exprimi corect din punct de vedere gramatical. S-ar putea sa spui lucruri interesante dar sa nu fii luat in seama din pricina felului in care iti redactezi mesajele.
  16. Incearca sa aduci aici continut original sau ceva care merita intr-adevar impartasit cu altii. Partajarea poptamaselor, a aforismelor de doi lei si a kitsch-ului in general, nu aduce plus valoare comunitatii virtuale si nici tie, dimpotriva…

As mai adauga la aceasta lista de manière pe Fb, opinia mea vis-a-vis de cei care anunta curatenie in lista de prieteni. Daca pe cei care renunta la retea din diverse motive ii inteleg, pe cei care sunt mereu in renovare, ba. Pai cine te-a pus sa colectionezi sute, poate mii de prieteni? Cine te obliga sa-i urmaresti pe toti, daca nu-ti convine ce vezi? Cine te imboldeste sa partajezi pôze cu toti prietenii si neprietenii din lista supra-incarcata? Cine sau ce te-a fortat sa ceri prietenia unora ca apoi sa-i blochezi sau sa-i maturi afara etc. La ora actuala, Fb s-a perfectionat atat de mult incat poti face aproape tot ce vrei din setari. Poti urmari doar persoane preferate, poti impartasi mesaje sau fotografii doar cu membrii familiei si apropiatii, poti face tot ce vor muschii tai fara sa dai cu flit  spre peretii virtuali. Daca totusi o faci, de ce sa anunti operatiunea cu surle si trambite? De ce sa-i faci pe prietenii tai (pe care tu i-ai acceptat initial sau chiar i-ai invitat in casa) sa se simta respinsi? De ce sa imparti lumea ta in dezirabili si indezirabili? Nu vad rostul, desi fiecare este liber sa faca ce si cum doreste. E valabil si pentru regulile (perfectibile) de mai sus.

In final, credeti ca mi-a scapat ceva interesant si demn de impartasit despre manierele pe FB? Astept opinii, comentarii si sugestii pe blog sau pe pagina de facebook. Merci

 

Read Full Post »

In anul 2009 mi-am facut cont pe Facebook, la invitatia unei prietene. Momentul a coincis cu plecarea mea din Romania, ceea ce m-a ajutat sa raman in contact cu prietenii, rudele si cunostintele de acasa. Cu timpul am inteles ce inseamna retelele sociale, care sunt avantajele dar si dezavantajele prezentei intr-un spatiu public. Am avut momente in care m-am simtit vulnerabila, cand mi-am dorit sa renunt sau sa limitez activitatea mea aici. Dar iata-ma dupa 7 ani in acelasi loc, cu aceeasi dorinta de a ramane conectata. Care sa fie explicatia acestei dependente de Facebook?

Nevoia de a fi pe facebook

Indiscutabil Facebook a devenit o afacere uriasa care a schimbat fata lumii. Asta are legatura cu geniul celor care au creat reteaua dar si cu faptul ca Fb raspunde unei nevoi umane, fundamentale si universale. Este vorba despre nevoia de stima de sine. De aici deriva si alte nevoi care isi cer imperios dreptul la existenta. Iata cateva dintre ele:

  • Nevoia de a fi vazuti de ceilalti. Reversul acestei dorinte ar fi teama de a fi uitati. Nimanui nu-i place sa ramana deoparte, in umbra sau marginal. A nu fi vazut sau a fi uitat echivaleaza cu nefiinta, cu moartea sufletului.
  • Nevoia de atentie, recunoastere si validare. Avem nevoie ca oamenii sa ne priveasca, macar pentru o clipa, tanjim dupa recunoasterea meritelor, dorim validarea actiunilor noastre. Avem nevoie sa ni se spuna de catre alti oameni ca suntem importanti, ca facem lucruri semnificative, ca alergam cu sens si ca asta este o realitate observabila.
  • Nevoia de a comunica cu alti oameni. Cand formulam idei sau transmitem emotii si trairi, o facem pentru ca avem nevoie de feedback. In limbaj psihologic, acest schimb de mesaje are si un rol de oglindire a propriei personalitati prin ochii celorlalti.
  • Nevoia de imagine. Aici apar intodeauna elemente de idealizare. Vrem sa aratam altora ceea ce ne-am dori sa fim dar nu reusim intotdeauna. Facebook este cadrul perfect pentru aceasta cosmetizare a propriei biografii.
  • Nevoia de afirmare. Ca sa ma afirm trebuie sa fac ceva care atrage atentia, care iese din banalitate. Oamenii creativi care pun pasiune in ideile lor, reusesc sa se afirme si acest fapt le aduce recompense.
  • Nevoia de popularitate/celebritate. Andy Worhol, un exponent al culturii pop-art in America, pretindea inca din anii 1960 ca oamenii au dreptul la 15 minute de faima. Cuvintele acestea au ramas memorabile dar s-au dovedit a fi si profetice, pentru ca astazi, orice om poate sa iasa din anonimat (si) cu ajutorul retelelor sociale. Chiar daca in realitate, nici 2% din populatia planetei nu atinge celebritatea, exista probabilitatea ca ceea ce faci public la un moment dat aici, sa devina viral si sa ajunga peste noapte la foarte multi oameni.

Facebook este despre chipuri 

Cand vorbim despre Facebook, vorbim despre cartea fetelor, despre chipuri zambitoare, despre imagini idealizate. Mark Zuckerberg a demarat proiectul The Facebook cu un concurs virtual de frumusete la Universitatea Harvard, unde era student. El a folosit fotografiile colegilor sai din ziua inscrierii, care nu erau prea magulitoare, pentru a se distra. Experimentul Facebook incepuse si devenea interesant.

Astazi ne prezentam pe Fb cu pozele cele mai reusite (eventual retusate in diverse programe), cu fete zambitoare si in contextele cele mai fericite. Fotografiile vorbesc, uneori chiar tipa, spunand ceva de genul: hei, uitati-va la mine, vedeti ce frumoas(a) sunt, ce haine pretioase (de firma) port, ce masina conduc, pe unde ma plimb si in compania cui? Nu-i asa ca sunt grozav(a) si ca merit un like?

Acest comportament iconic vorbeste despre nevoile amintite mai sus dar si despre vanitate si narcisism. Ele vorbesc despre ce avem, mai putin despre ce suntem. Sa nu uitam ca auto-etalarea permanenta nu ne face mai buni, nici mai frumosi si nici mai fericiti.

Psihoza like-ului

Indiscutabil like-ul este vedeta Facebook. A devenit atat de popular incat a depasit granitele virtualului si a creat o adevarata psihoza de masa. In momentul in care publicam ceva pe Facebook sau facem ceva care are semnificatie in viata reala, pornim vanatoarea de like-uri. Asta inseamna ca am atras atentia cuiva pentru o secunda. Secunda aceea devine insa magica pentru ca se cumuleaza cu unitatea de atentie a unei multimi (potentiale sau reale) iar acest fapt este magulitor si reconfortant pentru om.

Theodor Baconschi in eseul Fabrica de narcisism, are o perspectiva interesanta cand afirma ca like-ul vorbeste despre cel care il da, nu despre cel care il primeste. Pentru ca Facebook este despre mine, nu despre tine, sustine autorul. Dar ce facem cand nu primim like-uri sau suntem de-a dreptul respinsi prin comentarii ironice si rautacioase? Cadem in depresie? (raspunsul in video)

Conectat, izolat si deprimat?

A fi conectat la o retea de prieteni virtuali inseamna a privi dincolo de tine si a te compara cu altii. Rezultatul te-ar putea incarca cu o serie de emotii negative cum ar fi: nemultumire de sine, frustrare, invidie, resentimente si chiar depresie. Nu intamplator studiile coreleaza timpul petrecut pe Facebook cu nefericirea. Ce-i de facut in acest caz?

Raspunsul este o reteta care chiar functioneaza. Inceteaza sa te mai compari cu altii si inceteaza sa te conformezi unui model universal de reusita. Invata sa te bucuri de realizarile celorlalti, in masura in care te bucuri de reusitele personale. Concentreaza-te pe ce ai bun, nu pe defecte sau esecuri. Poate te inspira aceste cuvinte rostite de maica Tereza: Tu poti face lucruri pe care eu nu le pot face, eu pot face lucruri pe care tu nu le poti face. Impreuna putem face lucruri minunate!  

 

La inceputul acestei saptamani am fost invitata sa vorbesc despre fenomenul Facebook la Speranta TV. Iata aici  emisiunea arhivata.

Am scris mai demult un alt articol despre facebook, aici.

Read Full Post »

Fericita lume noua incepe cu retelele sociale de pe Internet, dintre care regina este de departe, Facebook.  Si eu am cont pe Facebook din 2009, desi la inceput am avut un soi de rezistenta la zecile de mesaje pe care le primeam prin e-mail de la prietenii mei conectati, care ma invitau cu insistenta sa intru in retea. N-am rezistat imboldului de a sta deoparte  mult timp, din cateva motive : curiozitatea, conformismul (daca nu esti acolo, nu existi), dorinta de socializare, fie ea si virtuala, nevoia de comunicare si afiliere la un grup mare, etc. Nu regret ca am facut acest pas, numai ca, pe masura ce ma prindea microbul socializarii, am realizat cat de vulnerabila pot fi la intrusi. Revelatia s-a petrecut intr-o zi cand un prieten virtual pe care n-am avut placerea sa-l cunosc in lumea reala, (am dat accept si unor  necunoscuti, pe baza prieteniilor comune si a credintei ca respectivii ma cunosc de la RVS sau Speranta tv.) mi-a spus ca stie totul despre mine. Sigur ca la inceput am zambit malitios, dupa care mi-a pierit si graiul, nu doar zambetul de pe buze. Amicul meu virtual nu glumea, de vreme ce stia unde am copilarit, ce porecla aveam in liceu, ce-mi place sa mananc, ce fac in timpul liber. Ba chiar nu s-a sfiint sa-si dea cu parerea despre ce fel de om sunt, ce temperament am sau cu ce probleme ma confrunt. Am avut pentru o clipa impresia ca m-am dat pe mana unui vrajitor care-mi citeste  gandurile si care, urma sa termine  lista victorios, cu meniul meu de dimineata.

Dupa ce mi-am revenit din uluiala, m-am intrebat unde gresisem ? Intuiam capcanele expunerii pe facebook, asa ca vulnerabilitatea mea nu se nastea din ignoranta. Mai mult, imi asumasem responsabilitatea asupra comentariilor, fotografiilor, articolelor de pe blog (unele scrise sub forma de jurnal) sau a recomandarilor facute. Prin urmare, nu am trecut la actiuni drastice de dezactivare a contului sau de epurare a listei de prieteni. In schimb, am incercat sa inteleg mai bine fenomenul Facebook, atat in aspectele sale pozitive cat si in capcanele pe care le intinde naivilor.

Se spune despre Facebook ca este cel mai mare caz de spionaj din istoria omenirii, un Big Brother ai carui ochi indiscreti sunt fixati pe gaura cheii 24 h din 24, un soi de exhibitionism care invadeaza si influenteaza viata privata, familiala si sociala a omului post modern. Un miracol dar si un blestem, care a cuprins lumea intr-o retea uriasa, in doar 7 ani de istorie.

Totul a inceput in 2004 intr-o camera de camin, in campusul Universitatii  Harvard. Mark Zuckerberg, un tanar inteligent si autist (dupa unii critici sau invidiosi), frustrat ca nu avea acces la grupurile elitiste din campus, a pus la punct o retea de socializare cu circuit inchis care-i permitea accesul virtual in cercurile la care ravnea. Proiectul a avut un succes neasteptat, asa ca in perioada urmatoare s-au facut campanii de promovare a retelei in liceele si universitatile din SUA si Canada. In 2009, compania Zynga a creat si lansat pe Facebook,  jocul Farmville, care a atras peste 80 milioane de fani, adica 1% din populatia Planetei. Cumparand obiecte virtuale cu bani reali, utilizatorii au umplut buzunarele celor de la Zynga dar si angajatilor Facebook cu milioane de dolari. Acesta este si momentul de apogeu al retelei care la inceputul anului 2011 avea deja 500 milioane de utilizatori activi. In prezent Facebook este pe primul loc in topul site-urilor de socializare, diputandu-si pozitia cu motorul de cautare, Google.

Dar cu ce a reusit Facebook sa farmece atata lume ? Mai intai cu promisiunea integrarii in lumea noua, fara bani si fara restrictii. Sintagma It’s free, and always will be a cucerit mapamondul, speculand nevoia umana de comunicare si afiliere la grupuri, diferita de izolare si alienare, pericole iminente ale post-modernismului. Cu un singur clik te integrezi in grupul dorit, avand posibilitatea sa devii important prin contributiile tale la diferite dezbateri sau propunand anumite subiecte de interes general.

Apoi cu ajutorul Facebook iti regasesti prieteni vechi, afli noutati din viata cunoscutilor, te actualizezi in materie de moda, muzica, filme, etc. Pe Facebook primesti urari verbale, muzicale sau de alta natura cu prilejul aniversarii zilei de nastere  (de curand am implinit un numar de ani si am fost placut surprinsa de multimea urarilor primite. Faptul ca zeci de oameni s-au gandit pentru o clipa la mine, m-a recompensat simbolic si mi-a oferit un cadou virtual, imposibil de primit in viata reala). Pe facebook  poti face si cumparaturi, deoarece reteaua este invadata de publicitate si oferte comerciale irezistibile. Vei cumpara desigur un produs care este apreciat de  prieteni (primeaza argumentul multimii), fara sa mai pierzi timp cu analiza rationala riguroasa. Tot aici faci publicitate propriilor produse , iti promovezi ideile, valorile, credintele…Si peste toate acestea, comunici, orice, oricum, oricat. Fara restrictii, fara prejudecati, fara inhibitii (atentie totusi, unii au ajuns pe mana politiei pentru ca s-au exprimat prea liber).

Dincolo de aspectele pozitive, stau la panda si destule capcane. Invazia in viata privata ar fi prima dintre ele. Cu un simplu clik oferim Facebook, dreptul de proprietate asupra informatiilor personale. Acestea nu sunt sterse nici macar in momentul mortii utilizatorului. Motivul invocat este acela ca prietenii isi pot exprima post-mortem sentimentele de condescendenta pentru persoana disparuta, mult timp dupa ce aceasta a trecut in nefiinta. Unii utilizatori ai retelei, au reactionat la aceasta politica intruziva prin dezactivarea conturilor.

Este bine de stiut ca informatiile si imaginile culese facil de pe Facebook sunt speculate uneori de hoti, rapitori, perversi, psihopati, teroristi, etc (facebook a avut si are un rol important in revolutiile din tarile arabe) care isi pun la cale activitatile ilicite mult mai usor. Se cunoaste in acest sens cazul tanarului mexican Alejandro Marti, care a fost ucis de rapitorii sai, ajutati cu precadere de reteaua de socializare Facebook, pe care tanarul era deosebit de activ.

Dar chiar daca nu ajunge pe maini criminale, informatia poate servi potentialilor angajatori, care, fie te pot exclude din start de pe lista eligibililor pentru ca nu esti prezent pe internet (in opinia acestora, o persoana care nu este prezenta in spatiul virtual, nu exista), fie au surpriza sa afle ce gandesti despre respectiva afacere, citind postarea la zi de pe blogul personal. In presa romaneasca a aparut cazul unei tinere care, dupa ce primise acceptul de angajare din partea unei companii importante si fara sa-i pese de e-reputatie, a gasit de cuviinta sa scrie pe blog despre aceasta. Numai ca ceea ce a scris a displacut profund directorului de resurse umane de la respectiva companie care, cateva ore mai tarziu a invitat-o in birou, spunandu-i ca s-a razgandit in ceea ce o priveste, avertizand-o totodata sa aiba grija ce scrie pe blog si ce vorbeste cu prietenii pe facebook.

Cei care au cont pe Facebook stiu ca reteaua provoaca dependenta. Studiile facute de cercetatori au aratat  ca un procent de peste 50 % dintre utilizatorii activi, isi acceseaza contul, imediat dupa ce s-au trezit din somn si petrec ore bune pe FB, deseori pana tarziu in noapte. Sa renunti la facebook, este ca si cum ai vrea sa renunti la fumat, recunosc acestia.

Facebook, oricat de minunat ar fi, nu ar trebui sa inlocuiasca relatiile sociale si comunicarea face to face. Si totusi se intampla, deoarece peste jumatate din membrii Facebook, afirma ca socializeaza mai mult in lumea virtuala decat in viata reala.

Un alt studiu, facut in SUA face responsabil Facebook de rata divorturilor, concluzionand ca unul din cinci divorturi au drept cauza, in America, Facebook. Exagerat sau nu, studiul indica pericolul asupra familiei pe care il reprezinta reteaua, concretizat in timp irosit cu prieteni virtuali, intalniri sau reintalniri romantice, iluzia unui nou inceput, etc.

Sigur ca implicatiile mega-fenomenului Facebook sunt multiple si greu de contabilizat la momentul actual. Am expus cateva, din nevoia de clarificare si pozitionare fata de fascinanta lume noua care, m-a vrajit si pe mine la un moment dat, cu promisiuni gratificante. In spatele acestora sunt insa si neajunsuri, de care trebuie sa fim constienti si sa actionam in consecinta.  Asadar, bun venit in lumea noua dar atentie la capcane !

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat: